Muzeul Cezar Petrescu

„In aceasta casa timp de 24 de ani, intre 1937 si 1960 atrait si a scris cea mai mare parte din opera savasta, scriitorul CEZAR PETRESCU.

Aici la o masuta simpla din cerdacul de sus, soarele ridicat de dupa gaturile de munte din rasarit, cu razele lui drepte ca niste cosmice minutare de aur ale unui ornic universal, i-au masurat zilele, lunile si anii trudei de artist, fara ragaz.

Aici in singuratatea sporita de umbrele racoroase ale bastinasilor Carpati, strajuit de masivul gigantic denumit OMUL prin numele lui, simbol monumental al preocuparilor sale de fiecare zi, a scris nepieritoare capitole din cronica poporului nostru, respectand cu strasnicie adevarul si chemand cu pasiune duhul dreptatii.

Aici sub cerul acesta pur a cinstit ca intr-o ceremonie antica deopotriva: ARTA, DREPTATEA SI OMENIA.

Intru  neuitarea acestui scriitor al poporului nostru am intemeiat in chiar caminul lui de carturar, in chiar locul lui de munca, aceasta asezare de evocare si aducere aminte spre a fi laolalta omagiul omului si operei ca si pilda si invatatura pentru generatiile care vin si care vor intra aici cu capul descoperit, parca pentru a nu tulbura inca linistea muncii scriitorului.

Aici, intre ziduri si carti a trait si a scris Cezar Petrescu.

Fie ca poporul romanesc sa-si aduca aminte de el, atata timp cat Caraimanul isi va intinde in fiecare seara umbra pe casa aceasta a lui, cao imateriala lespede neagra, uriasa, pe masura muncii lui si operei sale

INTRATI

Veti gazi prezenta unui om care v-a iubit…..

care a iubit pe toti oamenii „

VIATA SI OPERA

Cezar Petrescu s-a nascut la 1 decembrie 1892 la Hodora-Cotnari. Tatal, Dimitir P. Petrescu, inginer agronom, absolvent al Institutului National de Agronomie din Paris, profesor de agronomie la Scoala de Agricultura de la Pancasti – Dragomiresti, judetul Roman si autorul unui curs practic de agricultura, era fiu de taran palmas de la Boldul de Sus-Caracal.

Mama, Olga Comonita, moldoveanca de obarsie, din judetul Neamt, era o fire discreta si de o mare sensibilitate. Vadava la 35 de ani, cu sapte copii minori – cel mai mare, viitorul scriitor, abia implinise 14 ni – si-a inchinat viata educatiei acestora.

Scriitorul afirma ca de la tatal sau a mostenit energia, vointa si simtul realist, iar de la mama, sensibilitatea artistica, dragostea de natura si pasiunea intelectuala.

Si-a petrecut copilaria, dupa cum singur precizeaza, in judetul Roman, in peisajul familiar in care au trait V.Alecsandri si M.Sadoveanu, deci, in climatul literar care ar explica multe inrudiri, din epoca inceputurilor, cu acesti doi mari inaintasi: fluiditatea limbii, improspatata mereu din izvorul viu al graiului si folclorului moldovean.

A absolvit clasele primare si primele patru clase liceale la Roman. In 1907, la moartea tatalui, se muta cu familia la Iasi, unde sfarseste studiile liceale, apoi pe cele universitare, la Facultatea Juridica din iasi.

Cezar Petrescu si-a inceput cariera scriitoriceasca in gazetarie si a ramas unul dintre cei mai distinsi reprezentanti ai ei.

Din iarna lui 1918 incep anii de peregrinari. Paraseste definitiv Iasii adolescentei si ai primei tineretica sa-si incerce norocul in presa bucuresteana, la ziarele ADEVARUL si DIMINEATA si dupa o scurta absenta, la ziarul TARA NOUA.

Din anul 1920 pana in 1922 il gasim la Cluj, impreuna cu Gib.I.Mihaescu, redactor la ziarele VOINTA, PATRIA, ROMANIA si GAZETA TRANSILVANIEI.

In 1923 il regasim pe Cezar Petrescu din nou la Bucuresti, ca scriitor consacrat dupa publicarea – in anul 1922 – a primului sau volum SCRISORILE UNUI RAZES, elogiat de critica si de cititori, distins cu un dublu premiu al Academii Romane si al Societatii Scriitorilor Romani.

Scriitorul publica in 1924 DRUMUL CU PLOPI, culegere de nuvele care exploreaza viata deprimanta a targurilor de provincie. Urmeaza OMUL DIN VIS care-l anunta pe analistul ” fantasticului interior”.

In 1928, o data cu alte doua volume de nuvele, apare romanul INTUNECARE -vasta opera cu peste 80 personaje, eternizate intr-o ampla fresca a epocii.

Dupa INTUNECARE, romanele se succed intr-un ritm vertiginos, alternand din cand in cand cu cate un volum de povestiri.

In 1932, in prefata romanului PLECAT FARA ADRESA, Cezar Petrescu anunta si explica proiectul sau de a scrie cronica societatiiromanesti a veacului XX. Cronica cuprinde sase cicluri: RODUL PAMABTULUI, RAZBOI SI PACE, TARGURILE UNDE SE MOARE , CAPITALA CARE UCIDE, FANTASTICUL DIN INTERIOR, SATYRICON.

Un loc insemnat in opera scriitorului il ocupa literatura pentru copii: FRAM URSUL POLAR, PIF…PAF…PUF, NALUCA, NEGHINITA.

MUZEUL

Sectie a Muzeului Judetean de Istorie, Muzeul Cezar Petrescu a luat fiinta la 17 decembrie 1967, in casa unde scriitorul s-a statornicit in 1937 pentru tot restul vietii, dupa ce pana la 45 de ani publicase peste 20 de volume si depusese o vasta activitat in presa.

Interiorul, pastrand nestirbit vechiul stil: mobilier rustic, scoarte vechi, ceramica romaneasca, statui si tablouri, peste 10000 de volume si reviste – toate donate de urmasi-dezvaluie la CEZAR PETRESCU doua trasaturi majore: pretuirea pentru arta populara si marea-i pasiune pentrucarte.

muresean ” de pictorul Biltiu-Dancus completeaza acest interior.

ETAJULI – VESTIBULUL SI HOLUL

De la intrare ne intampina semnele prieteniei lui Cezar Petrescu cu artisti plastici de seama ai epocii: statuile celor trei martiri: HORIA, CLOSCA si CRISAN – unicate, semnate de sculptorul Oscar Han si tablouri de Iser, Dermian, Jiquide, Theodorescu-Sion etc.

SUFRAGERIA

Ilustreaza, mai mult ca celelalte incaperi, dragostea scriitorului pentru arta populara, precum si bunul sau gust.

Obiectele expuse aici au fost selectionate si asezate chiar de scriitor: mobilierul lucrat in stil popular, ceramica de Transilvanis, o icoana de sticla. Doua tablouri ” Flori galbemne” si ” Cap de maramuresean ” de pictorul Biltiu-Dancus completeaza acest interior.

BIROUL DE PRIMIRE

Mobilierul – comandat special dupa gustul scriitoru;ui – covorul de cel mai autentic stil oltenesc, perdelele lucrate pe panza topita sunt inca o dovada de dragoste pentru arta romanesca.

Bibliotecadin incapere numara peste 1700 volume, majoritatea in limba franceza. Aici scriitorul a adunat in asenta tot ceea ce putea satisface un spirit iscoditor.

EXPOZITIA DOCUMENTARA

Amenajarea salii s-a facut prin dezafectarea a doua incaperi vecine intre care s-a deschis o arcada. Surorile scriitoruluiau inzestrat muzeul cu un numar impresionant de documente originale, acte de familie, de stare civila, de studii si profesionale ale tatalui si fiului, corespondenta si manuscrise inedite, opera scriitorului in editii princeps, fotografii.Din numarul mare al cartilor cu dedicatie din muzeu sunt expuse aici lucrari semnate de: Ionel si Pastorel Teodoreanu, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu, Eugen Ionescu, Mircea Eliadeetc.

CAMERA DE LUCRU

Pastreaza piesele cele mai de pret si impresionante ce pot ramane dupa un scriitor: biroul lui de lucru, fotoliul si uneltele lui zilnice de cris, scrumiere, ibricul de cafea etc. Cartile din aceasta micuta incapere reprezinta doua categorii distincte: clasicii romani in vechi editii si carti cu dedicatii ( veritabile documente ale raporturilor scriitorului cu generatia sa).

BIROUL _ BIBLIOTECA

Este incaperea cu cel mai vechi mobilier din casa, datand din anul 1928, cand Cezar petrescu, intors de la paris s-a instalat in satul Averesti, unde a scris pe acest birou opere cu tema centrala FANTASTICUL INTERIOR. Cele aproape 2000 de volume aflate in rafturile bibliotecii sunt in cea mai mare parte in limba franceza, exceptand raftul care cuprinde opera lui Eminescu, anume stransa la un loc, ea reprezentand o parte din sursa de informatie a lui Cezar Petrescu cand a scris trilogia LUCEAFARULsau ROMANUL LUI EMINESCU.

VERANDA

Transformata de scriitor dupa 1953 in birpou de lucru pe timp de vara, cuprinde carti de literatura rusa sau autori romani contemporani.

Pe masa de lucru a ramas ultimul articol (” Dupa dezbateri, faptele „), iar alaturi, pe masuta rotunda, vegheaza si astazi serviciul de cafea, alaturi de tigari si medicamente.

CABINETUL DE PRESA

Este amenajat de surorile scriitorului in fosta camera – debara a locuintei. Bogatul material din aceasta incapere ilustreaza prin documente originale activitatea de peste 40 de ani de gazetar si publicist a lui Cezar Petrescu – fondator de ziare si reviste.