Primaria Busteni

ABRUPTUL BUCEGILOR
Se extinde intre Sinaia si Pasul Strunga cuprinzand abruptul prahovean, abruptul nordic si abruptul nord-vestic cu denivelari cuprinse intre 800 si 1200 m.
Sectorul inferior al abruptului este acoperit cu paduri de brad si fag in care se gasesc si exemplare impunatoare de tisa ( Taxus baccata ). In etajul subalpin se remarca prezenta laricelui, iar la etajul alpin inferior este impresionanta raspandirea larga a jnepenilor ( Pinus montana ) si prezenta zambrului ( Pinus cembra ), monument al naturii.

 O alta planta declarata monument al naturii este rhododendronul ( Rhododendron kotschyi ), la care se adauga unele endemisme carpatine rare

Pe versantul sudic al Muntelui Caraiman este delimitata rezervatia stiintifica cu o suprafata de 200 ha. In apropierea cabanei Omul este imprejmuita rezervatia botanica Varful Omu in care sunt puse sub ocrotire asociatii vegetale caracteristice etajului alpin.  In sectorul nordic al Abruptului Bucegilor a fost infiintata in anul 1958 rezervatia complexa Bucsoiul - Valea Malaiesti cu o suprafata de 1251ha. In cuprinsul ei este ocrotit peisajul alpin cu creste impresionante, vai glaciare si abrupturi presarate cu grohotisuri provenite din dezagregarea conglomeratelor. In aceasta rezervatie se gasesc numeroase capre negre puse de asemenea sub ocrotirea legii
In nord - vestul Abruptului Bucegilor a fost infiintata in anul 1962 rezervatia complexa Valea Gaura ( 63 ha ), corespunzatoare sectorului glaciar al vaii respective. Aici se gaseste unul dintre cele mai salbatice circuri glaciare din Muntii Bucegi.

REZERVATIA NATURALA COMPLEXA PESTERA IALOMITEI
Include padurea Cocora, pestera Ialomitei, cheile Ursului, cheile Pesterii si valea Haroabei, la care se adauga o fasie cu vegetatie subalpina din muntele Cocora si din muntele Batrana.
Pestera Ialomitei este situata pe versantul drept al Ialomitei, la altitudine de 1600 m; este etajata si are o lungime de 804 m. In cuprinsul acestei rezervatii este delimitata rezervatia botanica Tanovul Laptici, cu o suprafata de 1,23 ha. Este ocrotita vegetatia specifica de mlastina cu Sphagnum si unele specii rare de plante intre care mai importanta este Salix myrtiloides.

REZERVATIA NATURALA COMPLEXA CHEILE TATARULUI
Cuprinde un sector de chei ale Ialomitei situat in aval de cabana Padina cu o lungime de 0,5 ha. Rezervatia a fost infiintata in anul 1970 si in cuprinsul ei sunt ocrotite numeroase si variate forme de relief carstic: lapiezuri, pesteri, turnuri etc. Dintre pesteri se remarca Pestera Ursilor considerata ca cea mai inalta statiune paleolitica din tara noastra. Este alcatuita din doua coridoare: primul de 88 m lungime si al doilea de 25 m lungime.

REZERVATIA NATURALA COMPLEXA MUNTELE SI CHEILE ZANOAGEI
Are o suprafata de 150 ha si este situata in apropierea lacului Scropoasa. In cuprinsul ei este ocrotita o " insula " de arbori si plante termofile cu numeroase raritati: Anchusa burellieri, Astragallus depressus, Carduun candicans, Pinus cembra.
Cheile au o lungime de 1 km, fiind considerate cele mai impunatoare din Muntii Bucegi. Aici Ialomita este marginita de pereti verticali cu o inaltime cu o inaltime de 200 m.

REZERVATIA NATURALA COMPLEXA CHEILE ORZEI
Are o suprafata de 60 ha si a fost declarata in anul 1970. Este situata la nord de lacul Scropoasa. Cheile au o lungime de 1,5 km si sunt considerate ca fiind cele mai stramte si mai salbatice chei de pe valea Ialomitei.

REZERVATIA GEOLOGICA PLAIUL HOTILOR
Este situata pe culmea cu acelasi nume din prelungirea Muntelui Paduchiosul. Cuprinde mai multe blocuri de calcar fosilifer situate la altitudinea de 1050 - 1100 m. In aceste calcare s-au gasit circa 250 specii de fosile.

PUNCTUL FOSILIFER VAMA STRUNGA
Este situat in nord - vestul Muntilor Bucegi. In aceasta rezervatie au fost identificate circa 1500 de specii de amoniti si numerosi corali.

MONUMENTE NATURALE - BABELE SI SFINXUL
 

Sunt forme de de ciuperci sau blocuri stancoase proeminente situate la extremitatea nord – vestica a judetului.Patru stanci sunt situate in apropierea cabanei

O fata frumoasa din legende

In vremuri de demult, pe meleagurile  dacice, traia o ciobanita neasemuit de frumoasa. Cat era ziua de mare, frumoasa fata strabatea muntii Daciei cu turma sa de mioare, cantandu-le din fluier. Lupii si ursii nu ii atacau niciodata mioarele, iar cainii sai se puteau lupta cu orice fiara a padurii. Viata ciobanitei era calma si plina de frumusete. Se simtea in siguranta la adapostul muntilor.

Dar, iata ca intr-o zi, vesti nelinistitoare au ajuns pana pe varfurile stancoase ale muntilor. Tara dacilor era invadata de neamul razboinic al romanilor. Armatele conduse de regele dac Decebal au fost infrante, iar acesta si-a luat viata pentru a nu pica prizonier. Imparatul roman Traian isi conducea ostile din victorie in victorie, iar intr-o zi, vesti despre o frumoasa ciobanita i-au ajuns la ureche. Se spunea ca ar fi sora marelui rege dac si ca frumusetea acesteia este nemaivazuta. Imparatul a luat o ceata de ostasi romani si a plecat in cautarea fetei. Si a gasit-o in mijlocul mioarelor sale dragi, doinind atat de frumos incat imparatul s-a indragostit pe loc.

A incercat imparatul in zadar sa o convinga sa vina cu el. I-a promis aurul Romei, splendori si bogatii nemaivazute, dar inima ciobanitei a ramas neinduplecata. Traian s-a infuriat cumplit si a ordonat soldatilor sai s-o forteze pe fata sa vina cu ei. Speriata, ciobanita a ridicat mainile in sus si a soptit:

„Stana de piatra sa ma fac, dar raman aici, in tara mea!”

Si atunci, sub ochii uimiti ai romanilor, copila si turma sa de mioare s-au transformat in stanci care se vad si astazi. Oamenii le numesc Babele, caci ani multi s-au scurs de atunci.

  Un strop de mister si nemurire

Pe platoul Bucegilor, stancile misterioase ale Babelor inspira respect. O aura de misticism le inconjoara, caci istoria le-a sapat adanc urme de nesters. Natura le-a dat forma, iar omul le-a creat o identitate. Denumite „Altarele ciclopice de pe Caraiman”, Babele reprezinta una din multele porti prin care cerul si pamantul se unesc.

Aflate la o altitudine de 2292 m, in apropierea varfului Baba Mare, aceste formatiuni stancoase par a fi niste altare gigantice, altare pe care aveau loc ceremoniile misterioase ale oamenilor din vechime. Privindu-le ne putem imagina fara greutate cat de importante puteau fi pentru viata spirituala a vechilor daci, dar si pentru romanii care le-au urmat. Loc important de spiritualitate, legendele despre Babe au inflorit, iar raspandirea lor au dus la crearea unu spatiu aproape atemporal. Neschimbarea acestora, incremenirea lor  glaciara, forma lor stranie, aproape ireala, toate acestea l-au fascinat din totdeauna pe omul care a vazut in ele o parte din intruchiparea nemuririi.

Drumul extrem de dificil pana la ele ii fac pe oameni sa le priveasca ca pe o piatra de incercare a vointei lor. Crestele abrupte ale muntilor sunt tot atatea incercari pentru alpinistii hotarati, pentru oameni plini de indrazneala. Totul este o aventura, o provocare.

  O baba legendara

Legenda povesteste despre o Baba Dochia care si-a dus oile la munte in primele zile ale lunii martie. Se spune ca Dochia avea o fata vitrega pe care o ura cumplit. Ca sa scape de ea i-a poruncit fetei sa ii aduca fragi, desi afara era iarna grea. Copila a plecat plangand, dar in cale i-a aparut zana padurii. Facandu-i-se mila de suferinta fetitei, zana i-a darut un cos plin cu fragi parfumati. Ajunsa acasa fata i-a povestit babei Dochia intamplarea din padure, dar baba nu a crezut-o. Afara era un timp frumos, cu soare, iar zapada dadea semne de topire. Crezand ca sosit primavara, baba Dochia si-a pus 9 cojoace si a plecat cu oile pe munte la pascut. Timpul s-a facut din ce in ce mai calduros si Dochia a inceput si-si lepade pe rand cele noua cojoace ingreuiate de ploi. Brusc, insa, timpul s-a transformat in furtuna de zapada, iar baba cea rea a inghetat si s-a prefacut impreuna cu oile in stanci. De aceasta legenda a Babei Dochia sunt legate numele culmii Babele din masivul Bucegi si ale primelor noua zile ale lunii martie, numite babe. Fiecare roman trebuie sa-si aleaga o zi a lui si se spune ca asa cum va fi vremea in acea zi, asa ii va fi viata in acel an. Bucurati-va de misterul fermecator al acestor stanci marete si aventurati-va fara teama in cautarea locului mitic ce se numeste muntele Bucegi. Intrati in legenda si lasati-va patrunsi de maretia naturii.